Îmi aduc aminte că în perioada când eram student am auzit o serie de predici despre David și Goliat. Am fost fascinat. Ulterior am mai ascultat și alte abordări frumoase ale pasajelor biblice care redau lupta vitejilor lui David cu uriașii. Am fost atras de subiect și am făcut propriul meu studiu. Mi-am dat seama că am de-a face cu un mesaj de care creștinii de azi au mare nevoie.
Metafora uriașului cu care ne luptăm poate căpăta diverse expresii în viața noastră, însă cert este că niciunul dintre noi nu e scutit de luptele vieții. Textele biblice sunt puse înaintea noastră drept pildă care să inspire curaj și credință[1]. Uriașii cu care trebuie să ne confruntăm pentru o viață de biruință identifică cele mai comune pericole pentru credincioși: uriașul limitărilor personale, uriașul „firea pământească”, uriașul reprezentat de sistemul de gândire al lumii, uriașul „lupul îmbrăcat în piele de oaie” și uriașul cel rău, Satan.
Modelul lui David și al vitejilor lui este o încurajare pentru noi ca să ne depășim obstacolele care apar în viața noastră. Uriașii sunt aparent de neînvins, însă David și slujitorii lui au reușit să învingă uriașii care au apărut în calea lor. De asemenea, avem o listă întreagă de eroi biblici care se înscriu în galeria credinței și au învins propriii uriași.
Una dintre lecțiile pe care am învățat-o de la acest studiu al Scripturii și de la viață, în același timp, este că fiecare uriaș trebuie doborât. Uneori ni se pare mai simplu să îl negăm și să ne ascundem de uriașul din viața noastră, însă uriașul nu pleacă fără confruntare. Uriașul nu trebuie îmblânzit, el trebuie învins.
Aparent, descrierea vieții ca un câmp de luptă pare să ne dea bătaie de cap. Ne-ar plăcea să avem o altă imagine a vieții, una în care să fie mai multă pace și liniște, o viață în care să nu fie nevoie de transformarea noastră interioară sau să nu fie nevoie de iertare și de pocăință, o viață în care să nu fie nevoie de luptă, zbatere sau lacrimi…, dar nu există o asemenea viață. Cei care au valori trebuie să le apere. Va trebui să lupți pentru ceea ce prețuiești. Dacă renunți la valori, atunci nu mai ești ținta niciunui uriaș. Fiecare dintre noi are de înfruntat un uriaș pentru că avem visuri, dorințe, năzuințe, aspirații, relații, copii sau părinți, chemări și daruri spirituale. Pe scurt, înfruntăm uriașii pentru că ne pasă. În contextul pandemiei, trebuie să învățăm să ne adaptăm, iar strategia de luptă presupune foarte multă răbdare.
Ar fi foarte frumos să gândim că uriașii aceștia pot fi doborâți o dată pentru totdeauna. Cu unii se prea poate să reușim asta, însă cei mai mulți uriași au mai multe vieți. Ei vin din nou și din nou. Slăbiciunea este în noi. Limitele sunt în noi. Firea pământească este în noi. Sistemul de gândire lumesc este atractiv pentru noi, „lupul” putem deveni noi dacă nu suntem atenți, iar „șarpele cel vechi” nu se lasă niciodată. Lupta continuă. Dar la fel și biruința.
[1] Și aceste lucruri s-au întâmplat ca să ne slujească nouă drept pilde, pentru ca să nu poftim după lucruri rele, cum au poftit ei. (1 Corinteni 10:6).
Ion Hrezdac
Pastor și Autor
Ion Hrezdac, pastor, Grace Romanian Pentecostal Church, Spartanburg, SC, SUA, autor al cărților Învinge-ți uriașii, Rugăciunea schimbă totul și Principii pentru dezvoltarea caracterului.